hello

Ultimile luni au fost foarte dubioase. Din multe puncte de vedere. A trebuit sa ma reobisnuiesc cu invatatul de dimineata [ trezitul la 6 este super ], a trebuit sa fiu in stare sa gandesc la aceeasi ora, sa fiu simpatica la aceeasi ora, in fine, multe chestii care au legatura cu dimineata. A trebuit de asemenea sa ma obisnuiesc sa stau mai mult cu fratimiu [ lucru care pare mai simplu decat e ], a trebuit sa fac o gramada de chestii [ pentru ca iar am reusit sa ma bag in foarte multe lucruri. in mult mai multe lucruri si proiecte decat ar fi trebuit, sa vad cum o sa o scot cu toate. ]

Un lucru bun la aceste ultime luni a fost faptul ca au fost pline de teatru. Am vazut spectacole de teatru geniale. Unul din ele fiind "Ioana si focul" la Teatrul de Comedie, spectacol pe care il recomand din toata inima. Face parte din cele mai bune spectacole pe care le-am vazut ever. In afara de asta si de altele, am citit mult teatru [ caci da, am cautat piese multa vreme ], am fost la o lansare de carti de teatru, am citit despre spectacole la care o sa ajung si eu candva si despre spectacole la care sunt constienta ca nu voi ajunge niciodata, am vorbit despre teatru [ oh si cat am vorbit ], si nu in ultimul rand m-am vazut cu oamenii din trupa de teatru din care fac si eu parte si am stabilit ce piesa o sa facem la primul festival la care mergem.

Am fost plecata o saptamana. Am baut hectolitri de cafea [ si nu exagerez ], am citit, m-am enervat, am ras, am plans, m-am enervat [ :> ] am fost dezamagita si probabil ca am dezamagit.


Si na. Asta si multe altele.
Am noi ticuri verbale. Am noi obsesii. Am renuntat la obsesii vechi.



That's all folks.






Recomand: albumul "Histoires de Melody Nelson" de Serge Gainsbourg
piesa "Ioana si focul" de Matei Visniec, jucata la Teatrul de Comedie

Paris

C'est le lieu ou je voudrais passer ma vie. C'est formidable, c'est magnifique, c'est plus que parfait, c'est comme un reve.

Je suis allee la pour la 3e fois, et je jure que je l'aime maintenant plus que je l'avais aime l'annee passee. A Paris, je me sens chez moi.

J'ai passe une semaine de reve, avec ma meilleure amie, j'ai fait seulement les choses que j'aime, j'ai vu des gens jolis, aimables, et, malehereusement, les mots que je connais en francais ne sont pas suffisants pout decrire ce que j'avais senti la.

Je m'excuse pour mes fautes gramaticales, je sais que j'aurais pu ecrire en anglais, ou en roumain, mais, comme j'ai parle de Paris, je crois que ecrire en francais est mieux.


-----------------------------------------------------

Montmartre, Quartier Latin [ Saint-Germain ], Cafe Saint-Severin, Chatelet, Chatelet-Les Halles, Cluny-La Sorbonne, Hotel Central Saint-Germain, Luxembourg, Rue Rivoli, La Seine, Saint-Michel Notre Dame, Abbesses, Pigalle, Sevres, Rue de la Huchette, La Cantatrice Chauve, La Lecon, Theatre de la Huchette, Eugene Ionesco, Palais Royal Musee du Louvre, La Tour Eiffel, Champ de Mars, Invalides, Champs-Elysees [ pa-ram-pa-ra-ram ], Concorde, Charles de Gaulle Etoile, Marne-La Vallee, Disneyland, Duroc, Blanche, Moulin Rouge, Funiculaire de Montmartre, RER, Metropolitain, TGV, Carte Orange, Joe Dassin, Edith Piaf, La Boite a Musique, La Vie en Rose, 'dis-moi ma pote', 'ca va pas changer le monde', Vogue bleue, Vogue menthe, 'je vous en prie', 'vous etes charmantes', rece, chapeaux, Pont Neuf, Bateaux Mouches, les Quais...

Leapsa

Primele 8 lucruri care imi vin in minte...

1.e al dracului de cald.

2.nu stiu unde sa merg azi

3.vreau inapoi in paris.

4.who the fuck is "koooleru"? /:)

5.de ce nu pleaca dracului mai repede?

6.du.al.sc.

7.ca va pas changer le monde.

8.ha ha ha


You like, you take.

Coffee

cafea, (2) cafele, s.f. 1. ( cu sens colectiv ) Samanta arborelui de cafea. 2. Bautura preparata din cafea (1) prajita si rasnita sau dintr-un surogat. - Din tc kahve, ngr kafes, fr cafe.

Este singurul lucru pentru care imi place dimineata. Eu sunt o persoana somnoroasa, si daca nu dorm cat vreau sunt antipatica si irascibila. Drept pentru care, de fiecare data cand trebuie sa ma trezesc devreme [ din diverse motive ], numai cafeaua ma binedispune.

Nu conteaza ce fel de cafea e. Eu am alte lucruri fara de care nu imi pot bea cafeaua. Nu pot sa o beau [ daca sunt acasa, daca nu, asta e, rezist ] decat din una din canile mele [ cu johnny depp, cu oaie, cu jiminy cricket, cu jamie oliver, cu elmo sau cu marmota ]. Un lucru ar fi de mentionat, eu fac colectie de cani, deci am foarte multe, dar astea sunt preferatele mele.

Beau cafeaua simpla. Fara lapte. Cu 2 lingurite de zahar. Nu imi place altfel. Nu imi place cu 3 lingurite de zahar, nu imi place cu un strop de lapte. Eu o beau numai asa. Nu imi place cafeaua de la Mc, dar n-am ce sa fac, si sometimes i'm forced to drink one. [ sa va intalniti voi in fiecare sambata la 7 in fata la Mc unirea si sa nu beti o cafea! ]. Imi place cand iti aduc un biscuite langa cafea.

Nu imi place sa beau cafeaua pe fuga. Sacrilege! Trebuie sa stau, sa o savurez, sa fiu eu cu ea, ea cu mine. Nu imi place sa beau cafea rece, sau reincalzita. Cafeaua e buna proaspata. Decat sa beau cafea incalzita, mai bine nu beau. Really.

Bauta pe trepte in fata hotelelor, pe strada in Paris, in gangul de la mc, pe Motoare, in diverse baruri si cafenele, cu prietenii cei mai buni, coffee makes the world go round.

[ la multi ani Johnny !!!! I love you, i love you, i love you! ]

I can't help it.

I have to write about this. I tried and tried to stop myself from signing in, because i knew that i will end up writing about this. Well, it's too late now, i've signed in, so, prepare yourselves for what you're about to read...

What happened? MTV Movie Awards happened. On the 1st of June, somewhere [ i don't know exactly where ] a bunch of celebrities gathered to receive the prizes. Nothing interesting so far. Buuut. But. The one, the only, the great, the magnificent, etc etc etc, Johnny Depp, won 2 awards! One for best man in a comedy [ POTC 3 ] and for best villain [Sweeney Todd ]. Congratulations Johnny!

[ call me crazy, but this is the thing i wanted to write so desperately :) ]

Oh, and i forgot to mention that he has a new tattoo on his arm.
Oh, and i also forgot to mention that Public Enemies, his new movie, will be out in July 2009. [ i've read the book, and i am very curious about the screenplay. In my opinion, it is impossible to transform that book, which is based only on facts, and dates, into a screenplay ]. As such, i'm really looking forward for this movie.


Generally speaking, i'm fine.
Bored, stressed, paranoid, ludicrous, in a time crysis, but oh so fine.

Allons enfants de la Patrie!

Suntem romani, libanezi, evrei, francezi, chinezi, eschimosi, pinguini si rusi. Cantam 'Ameno' fara sa stim versurile, fara sa stim daca asa se cheama cantecul. Cantam de dragul cantatului. Repetam, filmam, avem [ sau nu ] orgasme, nu luam nimic personal si ne strambam unul la altul incontinu.

Ne dam in spectacol. In 16, in centrala, in baruri sau in statii de tramvai. Unii zic ca ne dam in spectacol, noi stim ca asa suntem si ca de fapt, nu putem sa ne abtinem oricat am incerca.

Sunt fericita ca v-am cunoscut. Va iubesc mult.



'Le jour de gloire est arrive...'



[ miruna, tarek, maria, ana, silvia, vladut, anna ]

5 in 1

In primul si in primul rand, vreau sa ma crizez putin. Vineri, scoala, sictireala. Iau un ziar si incep sa-l rasfoiesc. Si gasesc un articol cum ca Vanessa Paradis, SOTIA lui Johnny Depp, vai fi imaginea firmei bla bla bla. Uhm. Stop. SOTIA? De unde pana unde? Nu e sotia lui, nu s-au casatorit, sunt zvonuri ca s-ar casatori vara asta, dar momentan NU sunt casatoriti!!! Si sa ramana asa.

Asaaaaaa, altceva. ASTA. Asta se numeste imaginatie bolnava, but hey, i like it. "trying not to do the mouth movements you’d…you know, usually do". Asta ar fi atat de dubios.

Alceva, RATB-ul ma uraste. Iar sefii de la RATB isi aleg controlorii in urma unui examen foarte dificil probabil. Nu de alta, dar toti au o inteligenta peste medie. Iar eu tre sa explic disparitia a 500.000.

A aparut filmuletul la care ne-am chinuit 1 luna si ceva. A iesit ok. Nu chiar cum ma asteptam, dar oricum nu pot sa zic ca e varza. Oricum fiecare e avut alte idei in cap, si probabil ce a iesit a fost un colaj al ideilor noastre. Unii spun ca e foarte misto, unii spun ca e groaznic, unii spun ca ar schimba ceva la el, eu spun ca e ok. You can see it here.

Ieri am strans gunoaie din padure, si jur ca nu as fi crezut vreodata ca eu ma voi trezi la 7 dimineata ca sa stau o ora intr-un autobuz, ca sa ajung la Baneasa, ca sa stau sa adun cele mai dubioase chestii cu putinta timp de 2 ore [ caci, da, asta a fost Baneasa Clean-up ]. Incredibil dar adevarat, am facut chestia asta. Si inarmata cu o manusa, 3 saci de plastic si o bratara rosie [ team Dobrogea ] am "atacat" Padurea Baneasa impreuna cu Miru, Anna si Radu [ singurii oameni pe care ii cunosteam din echipa aia ]. Nu as fi crezut ca o sa adun 3 saci plini de gunoaie. Atat am adunat eu, caci toata echipa mea a adunat 120 saci. And we won.



That's it.

And all the faces..

Seem to need a slap.


Si atat. Multumesc.

Diverse

De ce se autosalveaza draft-urile? De ce? Poate ca nu vreau sa se salveze toate porcariile pe care le scriu si nu le postez [ oricum si lucrurile pe care le postez sunt porcarii, dar sa nu mai spunem asta nimanui ]. De ce tre sa ma streseze pe mine acel *bing* idiot care se aude la fiecare 3-4 minute? De ce?

Ah, am uitat sa mentionez un mic amanunt. Am aflat si eu recent [ adica azi ] ca sunt colerica. De fapt eu stiam asta, dar acum mi-a zis si un psiholog, deci e pe bune, nu vorbeste ipohondria din mine. Colericii reactioneaza la orice stimul, se enerveaza repede, fac scandal, tipa, se descarca, n-au rabdare, sunt impulsivi etc etc etc. Pe scurt, eu am toate caracteristicile colericului.

Maine dau anunt la matrimoniale ca sunt in cautare de domn generos pasiv, calm, demn de incredere, tolerant si capabil de munci de rutina. Cu ei ma potrivesc eu. Cautati in Libertatea.


As mai povesti teoria mea si a Mirunei despre 'Riga Crypto si lapona Enigel'. Dar va fi un post separat. Probabil.


Cam atat.

Milano

Nu va recomand sa plecati vreodata de pe aeroportul Baneasa. Nu. Stai la coada 1 ora ca sa iti dai valizele, si porma te priveste unde stai pana cand faci check in-ul, pentru ca in sala minuscula unde exista un bar care NU face fata multimii insetate si infometate cam greu sa gasesti loc. Tipa care anunta zborurile iti face toata ziua. Are o voce criminala.

Milano e frumos. E mai frumos ca Roma. Cel putin mie asa mi s-a parut. Mai putina lume, mai putina caldura, oameni care aratau mai bine. Nu aglomeratii, nu atatea gunoaie, nu atatea urlete. Bine, aglomeratie e in fata la Dom. Dar numai acolo. In rest e ok. Porumbeii de la Dom sunt in schimb o problema. Adica, sunt oameni p'acolo care trag de tine ca sa faci poze cu un porumbel pe mana pt 5 euro. Pffff, hilarious. Si chiar erau prosti care faceau poza asta. Pe urma, calci in cacat de porumbel non stop. Nu exista loc care sa nu fie acoperit de cacat de porumbel. Daca ai ghinion, ti se caca in cap. Am avut ghinion, normal.

Centrul e de vazut [ Domul, Scala, Castello Sforzesco ], nu am fost la Santa Maria delle nuj ce [ unde e cina cea de taina ], pentru ca nu le am cu bisericile. Stadionul e de vazut. Daca e un meci, gooooo for it, atmosfera este absolut incredibila. Daca nu, macar muzeul lui AC Milan.
Nu merita sa mancati altceva in afara de pizza, paste si inghetata [ mangoooo!! ].

Si ultima chestie. Nu va enervati cu italienii care nu stiu boaba de engleza. O sa intelegeti in mare tot ce zic ei in italiana lor.

All in all, Milano was ok, but i'm so glad i'm home. I missed everything. The cigarettes, the friends, the cigarettes, the friends, the beer, the friends, the cigarettes.



Personal favourites in Milano:

1.San Siro [ genial.genial.genial.genial. Merda intersitaaaaaaa ]
2.Kaka [ asta merge cu San Siro, dar heeey ]
3.Mango ice cream
4.La Malmaison cafe
5.Corso di Bueno Aires [ shopping ]
6.The coffee
7.The pasta
8.The scooters
9.The guys [ doaaaaaamne ]


Melodii pe care le-am tot ascultat acolo:

The Getaway People-There she goes
The Cat Empire-Sly
Oasis-Whatever
Arctic Monkeys-D is for dangerous
Stereophonics-Dakota

Cam asta a fost.


PS. Viata la 16 ani nu e cine stie ce. Jur. In afara de acel rid care nu-l aveam inainte, everything is the same.
Singura chestie care e mai ok, nu mai face nimeni misto de mine ca am 15 ani. Suckeeeers.

Mergand pe strada, o, tu proasto, imi apari in cale.

Specia femeilor blonde cu tate mari, toace imense, fusta mini, maieut si gecuta scurta de blana ar trebui interzisa. Really now. Sau, ca sa fiu draguta, buna, si sa propavaduiesc pacea pe lumea asta de cacat [ oricum peste 30 ani nu va mai conta ], sa se faca o insula "in the middle of nowhere" numai pt reprezentantele acestei specii, si pentru barbatii care se uita la ele ca la reincarnarea lui Buddha [ desi de obicei barbatii care se uita la asa ceva ar zice ca Buddha este o simpla buda, de preferat care se gaseste pe undeva pe langa domiciliul blondei ].

Mergeam azi spre casa. Dupa ce am avut o super zi la scoala [ ca de obicei ], dupa ce m-am enervat ca dracu [ ca de obicei ], in fine, dupa ce totul a fost ca de obicei, trebuia s-o mai vad si p'asta.

Azi a plouat mult. FOARTE mult. A plouat si azi, si ieri. In Bucuresti, cand ploua, in milioanele de gropi se acumuleaza apa. Si uite asa se explica milioanele de baltoace. Nu e panica, e apa. Nu s-a topit nimeni de la putina apa, ce dracu. Revenind la povestea mea. Mergeam pe strada, si vad faza zilei.

Una bucata papusea [ vezi prima fraza pt descrierea completa ], se chinuia ca imbecila sa sara peste o baltoaca d'asta. Era aplecata, cu poponeata muuuult in spate [ ca ce pana mea ], si isi lua avant [ creeed ] ca sa aiba forta necesara sa sara peste o balta destul de maricica, dar oricum mai mica decat lacul Herastrau, deci oricum nu era nevoie sa faca asa.

M-am oprit sa admir tabloul. Ce dracu, ma simt desteapta in momente ca astea, asa ca nu am rezistat tentatiei. Blonda se pregatea, se ruga sa scape sanatoasa din toata povestea asta, iar in spatele ei, 3 imbecili care mai aveau putin si stateau in 4 labe.

Dar hey, nu puteam sa ma abtin, m-a umflat un ras isteric, aia 3 s-au intors la mine si au inceput sa ma injure, blonda sa indreptat din pozitia ei si si-a scos telefonul [ probabil ca suna pe cineva sa vina sa o ia de acolo, ca doar nu era sa treaca peste balta aia ], iar eu am plecat cu lacrimi in ochi, cu o durere acuta de burta, cantand.








"oh God, oh God, i'm so fantastic"

M-am hotarat sa devin proasta

[ E o carte, Martin Page - M-am hotarat sa devin prost, care este absolut geniala. ]

Revenind insa la persoana mea, si la de ce m-am hotarat sa fac acest pas important. Unii oameni [ printre care si prieteni buni ] ar spune ca nu pot sa devin proasta, din moment ce sunt deja. Eh, acesti oameni ar face bine sa taca acum.

Asa. De ce vrea Andreea sa devina proasta. Pentru ca am ajuns la concluzia ca lumea e plina de prosti, pe care acum nu pot sa ii inteleg, si tare, dar tare as vrea sa pot sa ii inteleg macar o zi. M-am intrebat de ce vreau sa inteleg prostii. Simplu. Fiind peste tot, oriunde mergi dai de prosti, si ca vrei sau ca nu vrei, viata ta se intersecteaza cu a lor.

Si ca sa pot sa ii fac sa plece, sa ma lase in pace, trebuie sa ii inteleg ca sa stiu ce nu le place, ce ii exaspereaza, si ce ii enerveaza.

Asa ca timp de o saptamana voi fi proasta.

Diverse.

In ultimul timp nu am avut timp sa scriu pe blog. Plecam dimineata, veneam seara, si numai de scris nu-mi ardea. Acum, multumita super summit-ului, pot sa spun ca am timp sa fac ce vreau si ce imi place.

Cum scopul meu nu e de a scrie in fiecare zi pe blog ceva [ din simplul motiv ca nu as avea ce sa scriu in fiecare zi ], in postul asta intitulat 'diverse' [ and that should ring a bell ] o sa scriu despre mai multe chestii care mi-au placut, care nu mi-au placut, eeetc.

Ma enerveaza oamenii care fac 'pacaleli de 1 aprilie'. Si nu pentru ca ma enerveaza pacalelie, nu, nu am nimic cu ele, doar ca astea de 1 aprilie sunt atat de penibile si de trase de par, incat nu poti sa nu te prinzi decat daca esti extrem de PROST/PROASTA [ si poate ca ar merita sa scriem un scenariu despre tine ].

Ne-am smuls parul din cap, pe urma ne-am pus in cap, am ras, am fost legitimati, am fost inghesuiti, am filmat si am mai ras putin. Am ras de ei, de noi, de viata si iar de ei. Am ras, pentru ca asta facem cel mai bine.

Am vorbit in araba cand nu trebuia, ne-am uitat buletinele din greseala, si tot din greseala am renumerotat. La fel sau diferit. Am facut poze la o groapa si am discutat despre ea. Groapa de pe lipscani, groapa de gunoi, toate sunt la fel.

Ne spalam pe dinti de multe ori, suntem vegetarieni adica nu mancam carne, powerpuff girls, si ce dracu mai eram. Aaah, si cum era sa uit...


Noi nu avem probleme, noi suntem problema.

Deception, disappointment, failure.

V-am dezamagit, va dezamgesc si va voi mai dezamagi.
Nu am facut, nu fac si nu voi face ce vreti voi.
Nu regret nimic.

Obisnuiti-va cu ideea ca nu o sa mai fie niciodata ca inainte. Pot sa gandesc si singura, stiu ce e bine pentru mine, si cred ca stiu ce imi doresc. Stiu ce imi place, stiu ce vreau sa fac, stiu la ce sunt buna si stiu la ce mai am de lucrat. Ma cunosc. Ma cunoasteti, nu zic nu, dar nu puteti sa ma cunoasteti mai bine decat ma cunosc eu.

Lasati-ma.

Despre mobile, treninguri si cartofi in sala mare a teatrului.

Imi place teatrul. Imi place sa joc, imi place sa citesc teatru, imi place sa vad piese, si chiar vreau sa termin UNATC-ul. Acum, din pacate si din motive de timp si de lene [ eeeeh ] nu prea ajung sa iau bilete. Cand ma duc la teatru ma duc la Casandra. Intrarea e libera, nu tre sa cumpar bilete cu sapte ani inainte, ma hotarasc cu o zi inainte daca merg sau nu, si piesele chiar sunt ok.

Saptamana trecuta am fost cu o profa la Teatrul National. Nu am de gand sa vorbesc despre piesa, nu fac nicio recenzie, nu vreau sa-l critic nici pe Caramitru, nici regizorul, nici pe nimeni. Vreau sa critic OAMENII din sala.

Unu. Cand mergi la Teatrul National, te imbraci si tu mai altfel. Nu in rochie de gala, dracului, nu. In blugi si o camasa, in fusta si un tricou, poti sa faci nshpe mii de combinatii. In orice caz mi se pare de prost gust sa vii imbracat la teatru [ si acum vorbesc de orice teatru ] in TRENING. Poate ca sunt eu ciudata, dar nu te-a obligat nimeni sa vii, si nu vad de ce dracu tre sa-mi zgarii mie retina cu pantalonii tai de trening, tricoul fosforescent si talanga din aur de 24 karate. Pe cuvant. You just don't do that.

Doi. M-am saturat de fiecare data cand merg la teatru sau la film sa aud mesajul ' va rugam sa va inchideti telefoanele mobile '. Ii injur de fiecare data, pentru ca m-am saturat sa ii aud de mii de ori. Cu toate astea, si eu mi-am mai uitat telefonul deschis, in fiiiine, dar de la asta, la A VORBI LA TELEFON IN TIMPUL UNEI PIESE, e cale lunga. Nici pe muierea respectiva nu o inteleg. Nu o obligase nimeni sa vina la teatru, si mi se pare lipsa de respect o data pentru saracii actori, si a doua oara pentru oamenii din sala, si care poate ca venisera sa vada piesa. Chiar nu ma interesa ca Ionica a luat 5kg de cartofi in loc de 10. Puteam trai si fara sa stiu asta.



Si am ajuns sa ma intreb, oi fi eu dubioasa?
Oh, waaaaait.

Talking bout my generation

Mie cand imi spune cineva ceva, orice, imi da si argumente. Uite. tu esti proasta pt ca ti-ai pus o punga pe cap. Ha, ha, ha. Nu suport sa mi se arunce vorbe, de catre oameni pe care nu ii cunosc, si pe care NU as vrea sa-i cunosc niciodata.

De la vorbe aruncate de oameni pe strada, la scoala, la un comentariu de juma de ora facut de MOSI SI BABE in troleu e o diferenta. Pai, voi aveti tupeul sa spuneti ca suntem o generatie nenorocita, nesimtita, sau mai stiu eu ce, in conditiile in care VOI injurati orice persoana care are mai putin de 20 ani?? Noi suntem nesimtitii?

Si bine va fac aia care va mai zic ceva. Ca numai asa va opriti. Sunteti insuportabili. INSUPORTABILI. Ar trebui sa aveti troleu personal, numai asa ar fi bine. Ah, sau ati putea sa stati dracului acasa, sa faceti un bine omenirii....

Acum, madam Filfizon. Uite care e problema, nu mi-am dat ghiozdanul jos din spate, pentru ca nici macar nu apucasem ca urc ca lumea in troleu cand ai inceput sa urli tu la mine. Cand mi l-am dat jos, de ce dracu ai inceput sa urli ca iti rup mana? Pe urma, incepi sa comentezi de tampenii, de imbecilitati, de ce imi suna telefonu', de ce vorbesc la telefon, da uite d'aia.

Asa ca sa nu mai aud pe unu zicand ceva de generatia mea, ca sa mor de nu ii zic vreo 2 de generatia LUI, care nu e cu nimic mai buna, din contra.




' I hope i die before i get old. '

Smile

Mie imi plac zambetele. Imi place sa vad lumea zambind, imi place sa zambesc, imi place sa ranjesc, imi place sa rad in hohote, imi place sa rad cu cineva.

Cand cunosc o persoana, primele lucruri care imi raman in cap despre persoana respectiva sunt ochii si zambetul. Numele nu, niciodata nu am retinut nume. Sunt zambete de care sunt indragostita, sunt zambete false pe care nu le suport, sunt rasete contagioase, sunt rasete de ore si ore, viata nu ar fi viata fara zambete.

Ma gandeam aseara ce imi amintesc cel mai bine, de ce imi e cel mai dor. Si mi-am adus aminte de un zambet. Nu pot sa il descriu. Il stiu, il iubesc, dar e al meu, si nu vreau sa il mai vada cineva. L-am furat, dar parca as vrea sa ti-l dau inapoi sa-mi mai zambesti o data.

Spring

In sfarsit s-a terminat iarna. De obicei eram trista cand se intampla asta, dar anul asta a fost diferit. N-am skiat, n-am fost la munte, n-am baut vin fiert in cabana, n-am cantat in baruletele de pe partie, nu m-am mai uitat la monitorul lu' fratimiu, all in all, n-am facut mai nimic din ceea ce fac eu iarna de obicei.

Mi-e dor de ski. Si chiar daca ma bucur ca vine vara, vacanta, mare, etc, nu pot sa nu ma gandesc ca iarna asta a trecut fara sa fac ceva care mie personal imi place, care ma face fericita, si probabil ca d'asta ma bucur ca a trecut iarna asta.

Si totusi niciodata nu m-a incantat foarte tare primavara. Tot timpul racesc ca dracu in astea 3 luni, si ma satur repede de toata fericirea cu flori, muguri, iepuri, miei, bebelusi si alte alea. Cu toate astea, o zi din primavara este de-a dreptul mirifica. Da, sunt egoista, da ma doare undeva de restu' lumii in momentul asta, caci vine ziua meaaaaaaaaaaaaaaaaa. A mea, a mea si doar a mea [ desi la dracu, mai stiu 2 oameni nascuti in aceeasi zi ~X( ].

Anyways, fiind soare, parcurile ne asteapta, mi-am scos rolele din dulap, nu se mai intuneca la 17, sambata la 6.30 dim cand plec de acasa e lumina, nu mai e bezna ca in decembrie, si nu tre sa mai am grija de caciuli, manusi, fulare si pulovere.

Gataaaaaaaaaaaa.

Hapciu

Sa-l ia dracu' pe ala care a inventat stranutul. Sa arda in chinuri groaznice, sa il jupoaie mii de draci, sa stea in cazane, in fine, sa pateasca cele mai naspa chestii posibile si imposibile.

Sunt o masina de produs stranuturi. La fiecare 5 minute stranut. Cateodata mai des, cateodata cate 2 stranuturi, unul dupa altul. Stranutul cauzeaza o reactie in lant:HAPCIU: Cade o perna din pat, dispar 2 servetele din cutie, dau cu capul de tablia de la pat si injur de toti sfintii.

Si uite cum imi vine in minte piticul ala din Alba ca Zapada. Sneezy ii zicea in engleza, nu stiu cum l-au tradus astia in romana. Saracul pitic, pai mai bine de 10 ori Grumpy, de 50 ori Mutulica, decat o data ala.

Ii compatimesc de asemenea pe cei cu alergie la polen. Primavara, ocupatia de baza este stranutatul. Vezi un pom, stranuti, vezi o floare, stranuti, am o prietena care intr-un timp cand vedea o floare la televizor stranuta. Regrete vesnice dragilor.

Si uite asa mi-am plans de mila toaaaaata ziua.

Ah, si am gasit ca in engleza, la "hapciu" se zice "atishoo". De ce, nu stiu.

Noroc. Sanatate. Bless you. A tes souhaits.


__________________________________________________________________________________


si uite acum mi-am adus aminte de Hapciu din Robin Hood:Men in Tights [ un film mai mult decat genial. mor de ras de fiecare data cand il vad ].

Robin:Blinkin, this is Hapciu.
Blinkin:A jew?!?!?!
Robin:No, no, Hapciu
Blinkin:Bless you!


Dar despre Robin Hood:Men in Tights va fi un post separat

The Adams Family

Cum am inceput ziua. M-am culcat la 5 dimineata, gandindu-ma ca dorm pana la 16, etc, etc.

La 7.30, intra imbecilul [ cunoscut si sub numele de frati-miu sau Luca ] la mine in camera si urla: " AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAANDREEEEEEEEEEEEEEEEEEAAAAAAAAAAAAAAA ". Probabil stiind consecintele baiatul fuge, tranteste usa dupa el, si ma striga si din sufragerie. EU il injur de toate neamurile [ cred ca l-am injurat si de sora, deci practic m-am injurat si pe mine ], imi trag plapuma peste cap si ma culc la loc.

La 7.45, aceeasi poveste, numai ca de data aceasta, nervii Andreei cedeaza, iar aceasta se duce dupa minunatul ei frate in sufragerie. Cand intru acolo, imi vad TOATA familia pe canapea, stricandu-se de ras.

Oh, daca as fi avut un fierastrau, o lopata, o pusca, un cutit, orice, cred ca i-as fi facut praf pe toti in momentul ala. PRAF. CENUSA.

Ii intreb. CE DRACU VRETI DE LA MINE? La care mama, calma, imi zambeste si zice: ' Dar nu te mai rasti draga asa, te-am trezit ca sa petrecem dimineata in familie, hai, du-te si fa si tu o omleta! '

Si uite asa le-am facut cea mai de cacat omleta posibila si am bagat in ea cele mai dubioase lucruri. Sper ca le-a stat in gat, sper ca o sa faca toxinfectie alimentara.

Revenge was sooooooooooooo sweet

Nu stiu domne, nu stiu.

Ma aflu intr-o lipsa acuta de inspiratie. Daca ar fi sa scriu aici tot ce gandesc ar fi o amestecatura de injuraturi, cu versuri, cu inceputul temei la franceza, cu discutia pe care am avut-o cu cineva la scoala, cu revelatiile pe care le-am avut toata ziua, in fine ar fi un haos complet, din care nu s-ar intelege nimic.

Si totusi. Cum nu am ce face. Cum m-am saturat de mess, televizor, filme, si mai am putin si ma satur si de muzica, am zis sa scriu. Ceva. O chestie chestioasa avand caracteristica principala dubiosenia.

Ma enerveaza calculatorul meu. Se blocheaza din 10 in 10 minute.

Bine, e irelevant, pe mine ma enerveaza multe, mi-ar lua o luna sa scriu toate chestiile care ma enerveaza. Si cred ca as incepe cu mine. Ma enervez. De foarte multe ori.

Am citit o carte scrisa cam cum scriu eu acum despre un copil autist. Oi fi autista, nu stiuuuuuu. Si nici nu pot spune ca ma intereseaza. Sunt intr-o stare de sictir [ adica CACAT ].

Maine am o zi naspa.

Poate ma imbolnavesc.

De ce ne imbolnavim in vacante? De ce ne imbolnavim cand vrem sa plecam? De ce cand ai toate motivele pt a-ti dori sa bolesti te simti mai sanatos ca niciodata? De ce?

Ma duc. Nu stiu unde, dar ma duc.

Brilliant.

" There's a whole in the world like a great black pit
and the vermin of the world inhabit it
and its morals aren't worth what a pin can spit
and it goes by the name of London.
At the top of the hole sit the previlaged few
Making mock of the vermin in the lonely zoo
turning beauty to filth and greed...
I too have sailed the world and seen its wonders,
for the cruelty of men is as wonderous as Peru
but there's no place like London! "

CSI New York

Vreau sa povestesc episodul meu preferat din serialul asta. Incepem cu un grup de politisti care pleaca de la serviciu si se duc sa manance ceva la un restaurant super fitos. Conversatii obisnuite, rasete, poze, glumite, mistouri.

Dar poate ca nu e totul chiar asa. Ce este foarte tare, in timp ce politistii stau linistiti, cineva ii urmareste. Le pandeste fiecare miscare, le asculta fiecare glumita. Sta putin mai departe de ei, e singur, in fine, esentialul e ca vrea sa stie tot.

Fiind politisti, ei primesc telefoane importante de la diversi oameni, aflati in diverse locuri, avand evident nume de cod gen 'bizonul ruginiu' sau 'vipera albastrie'.

La un moment dat, o persoana din grupul politistilor realizeaza ca ceva e dubios [ sa-i spunem instinct ] si le spune si celorlalti. Incep rasete, este invocata paranoia, oricum politistii nu se mai gandesc la el.

Vine momentul plecarii, politistii se ridica, ies din restaurant, insa cand sa se duca la masinile lor, unul din ei primeste un telefon important, si toti sunt retinuti inca 5 minute. Cand apelul se termina, ghici ghicitoarea mea cine iese din restaurant...

Era chiar barbatul ala. Prietenii raman siderati, si se hotarasc sa se urce in masini si sa afle mai multe. Incepe o urmarire demna de un serial politist, concluzia, barbatul acela chiar ii urmarise.

Din pacate mi-a cazut curentul exact cand politistii aflau cine era barbatul acela, ce vroia si pt cine lucra. Cum nu il dau in reluare si cum am o conexiune naspa, deci e imposibil sa downloadez episodul respectiv, plus ca nu stiu exact ce episod e, nu cred ca o sa aflu vreodata ce s-a intamplat cu adevarat.







[ prietenii stiu de ce ]

Everybody wants to be a cat.

Si aia care nu pot, din diverse motive, sa apartina rasei felinelor, se prefac. Isi pun o coada falsa, isi fac urechi din hartie, isi deseneaza mustati, numai pentru a fi pe placul societatii pisicesti.

Intotdeauna a fost o batalie intre pisici si caini. Care sunt cei mai pufosi, care mananca mai putin, care costa mai mult, care iubesc oamenii mai mult, si tot felul de criterii care mai de care mai tampite si cretine.

Revenind la societatea pisiceasca, toate matzele lingusitoare, torcand pentru a primi ceea ce vor, si oferind oase pentru a castiga increderea imi prvoaca scarba. Asta este cuvantul. Scarba. Si m-am saturat.

All in all, cand toti se chinuie, si cand toti sunt gata sa omoare pentru a deveni o pisica, sau pentru a fi agreat de pisici, eu prefer sa fiu un caine.

Tanti madam doctor

Azi am stat 3 ore in spital. 3 ore petrecute in picioare lipita de un perete si impinsa mai rau ca in autobuze. 3 ore in care am suportat toate mirosurile din lume. Transpiratie [ pentru ca oamenii refuzau vehement sa se dezbrace ], picioare nespalate, mancare, fum de tigara, voma, plus mirosul ala unic, inconfundabil si pe care il iubesc din toata inima, de spital.

Acum, ce cautam la spital, imi asteptam rezultatele analizelor pe care le facusem vineri. Am zis ca tanti madam doctor o sa imi zica: 'Fetita, ai TBC', sau 'Fetita n-ai nimic', si ca o sa plec. De fiecare cand trecea pe langa mine imi zicea 'Imediat, ca la tine dureaza 5 minute'.
PAI DU-TE DRACU, DACA TOT DUREAZA 5 MINUTE, N-AI PUTEA SA-MI ZICI MAI REPEDE, CA SA NU MAI STAU IN INGHESUIALA ASTA?

Evident ca nu. De ce sa scape de un om [ in fine, 2, ca era si tata pe acolo ], cand ar fi putut sa tina lumea acolo intr-o turma ce se marea incontinu? De ce? De ce sa fim logici, de ce sa gandim putin, cand am putea sa dam din umeri?

Mai are sens sa zic ca toata lumea se baga in fata? Pana cand la un moment dat, 'fata' s-a terminat, pentru ca ajunsesera la usa, si nu mai aveau unde sa se duca mai in fata. Tipic pentru Romania. De ce sa stai la coada, cand Costel se baga in fata ca taranu', cand Maximilianus vine cu pile de la tanti madam doctor x-ulescu, cand Danuta vine cu o 'atentie' pt tanti madam doctor? De ce sa fii si tu mai prost? Impinge-te si mai tare, baga-te si tu. Luati-va o data la bataie.

Ah, era spital de copii. Copii nu se vedeau de mamici, tatici si bunici [ caci la spital se vine in CLAN, nu se poate veni cu UN membru al familiei ], evident, toti ingrijorati, toti urland diverse.

Dupa acele 3 ore, ajung in cabinetul lui tanti madam doctor [ preistoric. atat am de zis. preistoric. ], imi scoate rezultatul de la analize, eu deja ma panicasem ca dracu'. In anumite momente sunt ipohondra, si na, ma vedeam avand toate bolile, de la febra galbena, malarie, gripa, TBC, cancer, SIDA, sifils, etc. Aia citeste rezultatele, si afirma cu un zambet pe buze: 'Ah, nu ai nimic'

Ce a urmat? Un mic meci de wrestling in capul meu, in care eu saream pe aia, ii dadeam cu scaunu' in cap, si altele. DE CE DRACU' NU MI-AI ZIS CAND M-AI VAZUT CA NU AM NIMIC, CA SA NU MAI STAU CA DOBITOACA 3 ORE DEGEABA SA TE ASTEPT PE TINE??????

I-am multumit si am plecat.

Pastele ma-sii de viata.

Golden Globes

Desi din cauza grevei scriitorilor festivitatea nu s-a mai tinut, premiile au fost decernate, si zilele astea a aparut lista cu castigatorii.

Siiii...DA! Johnny Depp a luat premiul pentru cel mai bun actor intr-un musical sau intr-o comedie pentru rolul din Sweeney Todd [ si eu jur ca nu mai am rabdare sa vad filmul ala, si cu ocazia asta reamintesc: Mirunei, Teodorei, lui Bogdan, lui Veve, Sandrei si Alexandrei ca au program obligatoriu intr-o frumoasa zi cand va aparea filmul. Si daca mai vrea sa vina cineva, soyez les bienvenues. ]

Sweeney Todd a mai luat ca cel mai bun film.

Si de restu nu ma intereseaza :))

Congrats Johnny. You're the best, yes you are, you're the best, aha, aha, ahaaaaaa.

Hiver, je t'aime. Bucharest, je t'aime.

Am mai scris despre iarna, despre zapada, gheata si imbecile care aluneca. Cum a nins 2 zile, Bucurestiul e un mare munte de zapada de vreo 2 saptamani [ la noi ca la nimeni ].

Ca sa ajung la scoala, eu fac vreo 10 minute [ vara ], in ultimele zile, am facut vreo 20 minute pentru ca nu pot merge pe trotuar [ uhm, nu EXISTA trotuar din cauza zapezii ] si chiar daca ar exista, nu as merge din cauza turturilor. Asa ca ma vad obligata sa merg pe mijlocul strazii, osciland intre o banda si alta [ in functie de masini ], daca am noroc stau vreo 5 minute pana trec toate si tot asa.

Poarta mea s-a stricat. Aviz amatorilor, este deschisa in permanenta, asa ca puteti intra linistiti, nu va opreste nimeni. Ah, ba, da, va opresc turturii. Nu stiu cum sa descriu aici turturi de 1 metru jumate. Turturii astia incep de pe strada, si continua in curte, pe terasa si in dreptul usilor.

Va intrebati probabil cum deschid/inchid usa fara sa devin unicorn. Pai ori nu o inchid, si imi pare foarte rau pentru ala care o sa o inchida, ca nu putem sa stam cu usa deschisa toata ziua, ce dracu, ori o trantesc si sar. Daca la inceput era sa imi rup gatu, sparg capu, fracturez coloana si sa-mi rup toate coastele, 2 picioare si 2 maini, acum am capatat dexteritate, si cum nu cred ca o sa se schimbe situatia foarte curand, in viitorul apropiat o sa incep sa fac dublu axel, triplu tulup si tsukahara echer.

Asa ca, daca aveti asigurare medicala va astept pe la mine.

Once upon a time

" rosie ca focu'
sa-i surada norocu' "


Zilele astea nu stiu ce am avut de am cantat numai cantece de munte, cantece pe care eu le cantam in tabere, in jurul focului, cu o cana de ciocolata calda in mana.

Inevitabil, ascultand cantecele de atunci, mi-am amintit de n-spe mii de faze, de n-spe mii de oameni cu care nu am mai vorbit desi inca le am adresele, si promisiunile ca o sa ne scriem au ramas. Au trecut insa multi ani de la ultima mea tabara la munte [ nu vorbesc de tabere cu scoala, cu profi, vorbesc de tabere facute de oameni care nu au legatura cu Bucurestiul, in the middle of nowhere, noi si cabana. ] si imi aduc aminte de niste copii care acum au crescut, ce dracu nu cred ca as mai recunoaste pe cineva acum din toti oamenii de acolo.


" Viata taberistilor,
E un cantec de chitara,
Unii canta, alti zbiara, altii sar pe geam afara,
C-asa e viata taberistilor,
Si sa vezi mai fratioare,
Dimineata ceai, ceai, ceai,
La pranz 2 macaroane,
Pana seara mori de foame,
C-asa e viata taberistilor "


Penal.

It was about time!

Hard Rock Cafe Bucharest.

In fine, pe 20 ianuarie e deschiderea si o sa fie pe undeva pe langa Arcul de Triumf. Nu o sa zic cati metri patrati are, si nici ce capacitate, i really give a shit bout this, da, o sa fie si magazinul din interiorul ei where you can buy tshirts, badges, posters and so on.

Nu stiu si nu scrie pe nicaieri ce o sa puna pe pereti [ desi ma indoiesc ca o sa fie chitara lui Eric Clapton sau a lui Keith Richards sau ce mai ziceau ei ca ar vrea sa aduca ], preturile sper sa fie ok [ desi daca ma gandesc mai bine, nu prea stiu cafenea din zona Herastrau cu preturi ok ], si in rest, ce-o fi o fi, sa traim pana atunci si om vedea.

Si totusi it was about time sa se deschida si la noi una. \:D/

Ceata din primele zile ale anului

Ma uit la data de la calculator si vad 03.01. Cand dracu s-a facut 3? Ma gandesc pe 1dimineata faceam curat, pe urma..uhm...pe urma am dormit. Asta tin minte, am dormit de la 16 la 11.30 a doua zi.

Asta a doua zi era ieri? Da, asa e. Si azi e JOI? Cum sa fie joi? Si eu acum m-am trezit si am vazut viscolul de afara.

Si nu stiu ce fac acum, chiar nu stiu, o sa ma duc sa beau o cafea, sa ma trezesc si sa incerc sa-mi dau seama pe ce lume sunt.

Asta e unul din lucrurile care nu imi plac la inceputul fiecarui an. Ma pierd in zile. Hai sa facem si noi ca francezii si sa pornim o revolutie impotriva schimbarii anului.