duminică, 24 februarie 2008

The Adams Family

Cum am inceput ziua. M-am culcat la 5 dimineata, gandindu-ma ca dorm pana la 16, etc, etc.

La 7.30, intra imbecilul [ cunoscut si sub numele de frati-miu sau Luca ] la mine in camera si urla: " AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAANDREEEEEEEEEEEEEEEEEEAAAAAAAAAAAAAAA ". Probabil stiind consecintele baiatul fuge, tranteste usa dupa el, si ma striga si din sufragerie. EU il injur de toate neamurile [ cred ca l-am injurat si de sora, deci practic m-am injurat si pe mine ], imi trag plapuma peste cap si ma culc la loc.

La 7.45, aceeasi poveste, numai ca de data aceasta, nervii Andreei cedeaza, iar aceasta se duce dupa minunatul ei frate in sufragerie. Cand intru acolo, imi vad TOATA familia pe canapea, stricandu-se de ras.

Oh, daca as fi avut un fierastrau, o lopata, o pusca, un cutit, orice, cred ca i-as fi facut praf pe toti in momentul ala. PRAF. CENUSA.

Ii intreb. CE DRACU VRETI DE LA MINE? La care mama, calma, imi zambeste si zice: ' Dar nu te mai rasti draga asa, te-am trezit ca sa petrecem dimineata in familie, hai, du-te si fa si tu o omleta! '

Si uite asa le-am facut cea mai de cacat omleta posibila si am bagat in ea cele mai dubioase lucruri. Sper ca le-a stat in gat, sper ca o sa faca toxinfectie alimentara.

Revenge was sooooooooooooo sweet

Niciun comentariu: