De obicei nu imi place sa mi se reproseze lucruri. Incerc sa fac ce vreau, cum vreau, si sa fie relativ bine. Ca nu imi iese tot timpul, sunt constienta de asta, da macar am incercat. Urasc reprosurile, privirea aia pe care o are cineva cand iti reproseaza ceva, si gloata de oameni care se starnge in jurul tau cand aud o mica schimbare in tonul tau.
Oi uri eu reprosurile, dar mai mult le urasc pe cele nefondate, facute la telefon, fara nicio explicatie, ci doar pt ca ' asa avea persoana respectiva chef '.
Si acum asculta tu, mai asta. Unu, nu ti-am zis pana acum ca nu am stiut ca suferi de mania persecutiei. Nu cred ca s-a intamplat tot ce s-a intamplat din CAUZA MEA. Eu nu am facut nimic ca sa-l convinga pe taica-tu sa se mute, eu nu am nicio vina, si sa stii ca nu am vrut sa te muti.
Doi. Nu imi spune TU mie ca nu tin la tine. Stii mult prea bine ca nu e adevarat. Stii asta. Asa ca taci, shut up, tais-toi sau cum mai vrei.
Ideea e ca eu trecusem peste acest 'noi' care a fost din iulie pana in octombrie, cu intreruperi, pentru ca stiam ca inevitabil asta se va intampla. Si retine, trecusem peste, nu uitasem. E o diferenta, dar te las pe tinesa o gasesti.
Refa-ti viata, eu am inceput deja sa mi-o refac pe a mea, dar asta nu inseamna ca 'stergem totul cu buretele'. O sa ramana ceva, cel putin pentru mine, pentru ca ai insemnat ceva. Un ceva important, foarte important.
Si cu asta ti-am zis tot. Acum am terminat.
' au moins, je suis sure que tu te suviens de deux choses, mieux dire, deux jours '
marți, 27 noiembrie 2007
vineri, 23 noiembrie 2007
Gnome mania
Cum avem obiceiul de a-i copia pe americani in TOT ceea ce fac, acum 'gnome mania' a ajuns si in Romania. Nu, nu e de bine. In afara de faptu' ca sunt absolut sinistri, hai sa fim seriosi ce e asa dragut la niste creaturi de 20 cm cu barba pana la genunchi, cu scufita rosie, cu ochisori mici si negri, si cu pantaloni verzi, galbeni sau alte culori.
Ce e cel mai rau. They are everywhere. Pe bune. La televizor, in reclame, pe net, in curtile oamenilor, la geamurile de la bloc [ jur ca am vazut unu la fereastra de la apartamentu uneia ], EVERYWHERE!. Si ii mai auzi pe unii ' aw, ce scumpic si dulcic e ala micu '. Mda, ala micu si dulcicu care la noapte o sa vina pas-pas si o sa-ti bage cutitu-n spate. Pai daca esti prost, asa iti trebuie.
S-au facut FUNDATII pentru pitici. fundatii. Adica, oamenii mai degraba salveaza gnomii. Adopta gnomii. Doneaza bani pentru gnomi. Nu's eu ultima pacifista, preocupata de ce se intampla prin toata lumea, dar ORICUM mai degraba as da niste bani pt copii flamanzi din Tanganica decat sa dau o bucata de hartie igienica pt gnomii lor. Hua!
Reajung la concluzia ca sunt unii oameni mai nebuni ca mine. Deci da, se poate. Yesssss [ zambet de lup hamesit inainte sa se arunce pe Scufita Rosie. ]
joi, 22 noiembrie 2007
Isterii
Cate isterii a lansat otvu', niciuna nu a avut un impact mai mare ca aceasta cautare a Elodiei, cautare ce este facuta cu patos, patima si interes de orice patriot de oriunde s-ar afla, doar Elodia a ajuns sa fie simbol national. Si suntem mandri de acest lucru!
Acum cateva luni era elevu' care s-a aruncat de la geam pt profa aia. 2 saptamani numai despre asta s-a vorbit, i-au luat telefonul femeii, controlat, afisate mesaje pe post, prin ziare, cauze, motive, lacrimi, urlete, corasonuri, tampenii. Pana la urma nu s-a ajuns nicaieri, baiatu' ala saracu tot mort e, profa ca o mai fi, ca n-o mai fi profa, chiar nu ma intereseaza.
Acum. De o luna, toata Romania are pe buze numele Elodia. Oriunde ai merge auzi numele Elodia, ce a mai facut tampita, la ce cretinitati s-a mai gandit diaconescu ca s-o gaseasca, la ce nenorocit e Cioaca, si, creme de la creme, pe unde naiba mai e si tampita. Cred ca Elodia ori a descoperit o metoda de teleportare, ori a fraierit juma de pamant [ vorbim de: oameni de la banci, ca na, are nevoie de bani, politisiti, vamesi, stewardese, soferi, mii si mii de oameni ] pentru ca este IMPOSIBIL sa mergi din Romania pana in Italia, pe urma in China, sa te duci in State si sa te intorci in Spania, sa fii cautata de NASA si de cine dracu mai e cautata si sa nu o vada NIMENI.
Acum, exista 2 mari posibilitati [ daca excludem descoperirea unei metode de teleportare ]:
1) ori proasta e moarta de o luna intr-o rapa si au mancat-o ursii, lupii, vulpile, iepurii, veveritele si alte alea.
2)ori proasta e bine-mersi acasa la unu de la otv, si se strica de ras cand vede cat scandal se face pe seama ei.
Sper sa fie adevarata prima varianta, si poate sa o fi omorat-o si mama, nu ma intereseaza, bine ca e moarta, si sper sa inceteze naibii odata tot scandalu' asta, sa pot sa merg pe strada sau in mijloacele de transport din Bucuresti fara sa ii aud numele.
Daca mai dureaza mult, vreau voluntari sa faca ceva 'senzational' demn de o noua isterie. Idei?
Acum cateva luni era elevu' care s-a aruncat de la geam pt profa aia. 2 saptamani numai despre asta s-a vorbit, i-au luat telefonul femeii, controlat, afisate mesaje pe post, prin ziare, cauze, motive, lacrimi, urlete, corasonuri, tampenii. Pana la urma nu s-a ajuns nicaieri, baiatu' ala saracu tot mort e, profa ca o mai fi, ca n-o mai fi profa, chiar nu ma intereseaza.
Acum. De o luna, toata Romania are pe buze numele Elodia. Oriunde ai merge auzi numele Elodia, ce a mai facut tampita, la ce cretinitati s-a mai gandit diaconescu ca s-o gaseasca, la ce nenorocit e Cioaca, si, creme de la creme, pe unde naiba mai e si tampita. Cred ca Elodia ori a descoperit o metoda de teleportare, ori a fraierit juma de pamant [ vorbim de: oameni de la banci, ca na, are nevoie de bani, politisiti, vamesi, stewardese, soferi, mii si mii de oameni ] pentru ca este IMPOSIBIL sa mergi din Romania pana in Italia, pe urma in China, sa te duci in State si sa te intorci in Spania, sa fii cautata de NASA si de cine dracu mai e cautata si sa nu o vada NIMENI.
Acum, exista 2 mari posibilitati [ daca excludem descoperirea unei metode de teleportare ]:
1) ori proasta e moarta de o luna intr-o rapa si au mancat-o ursii, lupii, vulpile, iepurii, veveritele si alte alea.
2)ori proasta e bine-mersi acasa la unu de la otv, si se strica de ras cand vede cat scandal se face pe seama ei.
Sper sa fie adevarata prima varianta, si poate sa o fi omorat-o si mama, nu ma intereseaza, bine ca e moarta, si sper sa inceteze naibii odata tot scandalu' asta, sa pot sa merg pe strada sau in mijloacele de transport din Bucuresti fara sa ii aud numele.
Daca mai dureaza mult, vreau voluntari sa faca ceva 'senzational' demn de o noua isterie. Idei?
Piata Unirii 2.
Da, am de gand sa scriu despre statia de metrou, pentru ca m-a exasperat de-a dreptul si jur ca urasc sa iau metroul de la Unirea tocmai pentru ca stiu ca inevitabil ma voi enerva.
Prima porcarie se intampla de cum pui picioru pe scarile rulante. Daca nu cazi ca te impinge un om din spate, ramai fara 1 mana, pentru ca 4 copii s-au gandit sa transforme in tobogan partea inclinata dintre scari [ sa mor de stiu cum ii zice ]. Daca ai norocul sa nu patesti aceste lucruri, inca nu e timpul pierdut.
Dupa ce cobori scarile rulante, trebuie sa iti cumperi cartela [ da, imi pare rau ca nu toata lumea are abonament, unii oameni tre sa isi cumpere cartela ca sa poata sa mearga cu metroul, pentru ca nu e rentabil sa iti iei abonament daca mergi de 2 ori pe saptamana cu metroul, si mai bine imi iau tigari pe banii aia. ]. Roaga-te sa ghicesti cumva din prima unde se vand cartelele. Daca ai ghinionul meu, te duci la CASA cand cartelele se vand la CHIOSC si la CHIOSC cand cartelele se vand la CASA. Si asta pentru ca este mult prea dificil sa faci UN SINGUR LOC UNDE SE VAND CARTELE.
Dupa ce iti iei cartela, cobori sa iei metroul. Acum, totul este super, pentru ca, existenta a 2 magistrale la statia de metrou Piata Unirii 2 face ca o mie de oameni sa fie permanent pe scari si intre magistrale. Daca nimeresti in curentul de oameni care merge spreo o magistrala, nu mai iesi de acolo, ci cum-necum iti refaci traseul.
Dar, astazi am reusit sa ajung unde trebuie, si asteptam metroul, acesta intr-un final [ dupa multe injuraturi pe care si le-au luat toti conductorii de metrou din lume ] apare, surprizaaaaa. E PLIN.
Inghesuie-te. Impinge-te. Daca nu te impingi sa-ti faci loc tie, iti zice cineva din spate sa te impingi sa stea ei mai bine. Daca te inghesui urla lumea ca le furi ultima gura de aer, daca nu te inghesui urla lumea ca nu incapem cu totii. Cu priviri de terminator meets alien meets predator meets shrek meets me in a really bad hair day te impingi, iti iei coatele in cap, ochi, gat, mijloc, spate si incerci sa respiri.
Mergi cate statii ai de mers, cobori, te injura juma de Bucuresti ca te impingi spre usa, cand ei au zis cu 1 minut inainte sa treci. Cobori, iesi in strada, tigara de refacut nervii, si porma, treaba de toate zilele.
Prima porcarie se intampla de cum pui picioru pe scarile rulante. Daca nu cazi ca te impinge un om din spate, ramai fara 1 mana, pentru ca 4 copii s-au gandit sa transforme in tobogan partea inclinata dintre scari [ sa mor de stiu cum ii zice ]. Daca ai norocul sa nu patesti aceste lucruri, inca nu e timpul pierdut.
Dupa ce cobori scarile rulante, trebuie sa iti cumperi cartela [ da, imi pare rau ca nu toata lumea are abonament, unii oameni tre sa isi cumpere cartela ca sa poata sa mearga cu metroul, pentru ca nu e rentabil sa iti iei abonament daca mergi de 2 ori pe saptamana cu metroul, si mai bine imi iau tigari pe banii aia. ]. Roaga-te sa ghicesti cumva din prima unde se vand cartelele. Daca ai ghinionul meu, te duci la CASA cand cartelele se vand la CHIOSC si la CHIOSC cand cartelele se vand la CASA. Si asta pentru ca este mult prea dificil sa faci UN SINGUR LOC UNDE SE VAND CARTELE.
Dupa ce iti iei cartela, cobori sa iei metroul. Acum, totul este super, pentru ca, existenta a 2 magistrale la statia de metrou Piata Unirii 2 face ca o mie de oameni sa fie permanent pe scari si intre magistrale. Daca nimeresti in curentul de oameni care merge spreo o magistrala, nu mai iesi de acolo, ci cum-necum iti refaci traseul.
Dar, astazi am reusit sa ajung unde trebuie, si asteptam metroul, acesta intr-un final [ dupa multe injuraturi pe care si le-au luat toti conductorii de metrou din lume ] apare, surprizaaaaa. E PLIN.
Inghesuie-te. Impinge-te. Daca nu te impingi sa-ti faci loc tie, iti zice cineva din spate sa te impingi sa stea ei mai bine. Daca te inghesui urla lumea ca le furi ultima gura de aer, daca nu te inghesui urla lumea ca nu incapem cu totii. Cu priviri de terminator meets alien meets predator meets shrek meets me in a really bad hair day te impingi, iti iei coatele in cap, ochi, gat, mijloc, spate si incerci sa respiri.
Mergi cate statii ai de mers, cobori, te injura juma de Bucuresti ca te impingi spre usa, cand ei au zis cu 1 minut inainte sa treci. Cobori, iesi in strada, tigara de refacut nervii, si porma, treaba de toate zilele.
Back.
Si uite cum ajung la concluzia ca Blog-ul e un virus. Nu mai pot scapa de el. I'm back to bussiness, am mai avut un blog care s-a sters din motive mai mult sau mai putin normale [ de fapt m-am enervat foarte tare intr-o zi si am zis ca nu o sa mai scriu toata viata mea, dar uite ca toata viata mea a durat pana azi cand m-am reapucat de debitat].
De ce Sophie si nu Make Things Matter sau Miss Nothing cum eram inainte? Simplu. M-am schimbat si sper ca m-am schimbat in bine. Imi place mult Sophie [ da, da din cauza ACELUI film ] si de acum incolo ea va fi alter ego-ul meu.
Acum ca am lamurit de ce mi-am refacut a3a oara blogul, de ce Sophie, sa mai zic si CE o sa scriu aici. Debitarile obisnuite, poate chestii care o sa mi se intample, poate ca o sa ma apuce romantismul la un anumit punct [ desi sper sa nu ma mai apuce niciodata. vreau sa se duca dracu ], poate ca o sa pun un videoclip, poate ca o sa dau un link, poate ca ar fi mai bine sa astept sa vad ce naiba vreau sa fac, pentru ca nici eu nu stiu acum.
Cam asta ar fi pentru acest prim post. We shall talk again. Soon.
De ce Sophie si nu Make Things Matter sau Miss Nothing cum eram inainte? Simplu. M-am schimbat si sper ca m-am schimbat in bine. Imi place mult Sophie [ da, da din cauza ACELUI film ] si de acum incolo ea va fi alter ego-ul meu.
Acum ca am lamurit de ce mi-am refacut a3a oara blogul, de ce Sophie, sa mai zic si CE o sa scriu aici. Debitarile obisnuite, poate chestii care o sa mi se intample, poate ca o sa ma apuce romantismul la un anumit punct [ desi sper sa nu ma mai apuce niciodata. vreau sa se duca dracu ], poate ca o sa pun un videoclip, poate ca o sa dau un link, poate ca ar fi mai bine sa astept sa vad ce naiba vreau sa fac, pentru ca nici eu nu stiu acum.
Cam asta ar fi pentru acest prim post. We shall talk again. Soon.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)